Atunci când legiuitorii moldoveni promovează diferite inițiative legislative, deseori analizele de impact pierd din considerare detalii importante, iar post factum se constată diverse efecte adverse nedorite.
Un exemplu relevant în acest sens este o modificare a Legii achizițiilor publice de anul trecut care a avut drept efect împovărarea substanțial a activității Farmaciei Universitare “Vasile Procopișin” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițeanu” prin obligarea de a efectua proceduri de achiziții publice la procurarea medicamentelor.
Acum, o inițiativă a deputatei democrate Valentina Buliga vine să soluționeze această problemă, însă după cum constată specialiștii de la CNA, pe lângă rezolvarea problemei date, inițiativa conține riscuri de eludare a cadrului legal la achiziționarea medicamentelor.
Cum a apărut problema
În septembrie 2016, Parlamentul a votat o serie de modificări la Legea privind achiziţiile publice, iar printre acestea se număra și abrogarea lit.k) al aliniatului (1) din art.4 din Legea 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice. Litera k), alineatul (1), articolul 4 din legea menţionată, prevedea cu titlu de excepţie că dispoziţiile Legii cu privire la achiziţii nu se vor aplica „contractelor de achiziţii publice care au ca obiect achiziţia de bunuri în scop de revânzare”.
Odată cu abrogare acestei dispoziții, farmacia universitară a fost pusă în situația de a achiziționa medicamente pentru exercitarea activității de asistență farmaceutică a populației prin procedurile de achiziții publice, fiind astfel unica farmacie de tip deschis din cele circa 1.260 existenţe în Republica Moldova, impusă să activeze în asemenea condiții.
Au schimbat legea bazîndu-se pe o Directivă europeană abrogată
Atunci cînd au operat modificarea legislativă menționată mai sus, autorii au argumentat excluderea contactelor de achiziții publice care au ca obiect achiziția de bunuri în scop de revînzare din excepțiile de la prevederile Legii privind achizițiile publice, “dat fiind faptul că Directiva 2004/18/CE la care este armonizată nu prevede asemenea excepții”.
Curios este faptul că Directiva la care se face referință în septembrie 2016 a fost abrogată și respectiv nu mai este în vigoare din luna aprilie 2016.
Ce propune Valentina Buliga?
Pentru a readuce activitatea farmaciei universitare la situația de pînă la adoptarea modificării de anul trecut, deputata Valentina Buliga propune completarea art. 4 alineat 1 din Legea privind achizițiile publice cu litera t) prin care cu titlu de excepție prevederile legii date să nu se aplice contractelor încheiate de farmaciile universitare, care au ca obiect achiziția de medicamente în scopul exercitării activității didactice și de asistență farmaceutică.
În Nota de argumentare se menționează că organizarea și desfășurarea procedurilor de achiziții publice pentru întreg sortimentul de medicamente necesită surse suplimentare de resurse umane și timp pentru a realiza continuu acest proces, iar din acest motiv în anumite intervale de timp se constată “lipsa sortimentului pe anumite poziții și imposibilitatea asigurării cererii din partea pacienților, care se reflectă negativ nu doar asupra rezultatelor activității economico-financiare, dar și asupra sănătății publice”.
Totodată, este explicat că imposibilitatea procurării medicamentelor prin achiziții publice rezultă din dimensiunea mare a sortimentului de medicamente, produse farmaceutice și parafarmaceutice de peste 9 mii de poziții.
Potrivit estimărilor prezentate de autor, piața farmaceutică din Republica Moldova este caracterizată de un nivel scăzut de stabilitate a sortimentului, anual de pe piață dispărînd circa 500 de poziții de medicamente, care sunt substituite de alte tipuri de produse ce sunt autorizate, respectiv în contextul planificării achizițiilor publice este „imposibil de determinat cantitatea anuală necesară pentru fiecare din aceste poziții”.
CNA recomandă nepromovarea proiectului
Pe de altă parte, după analiza inițiativei și a notei informative, CNA concluzionează în expertiza anticorupție că “scopul declarat de autor nu corespunde scopului real”. Potrivit raportului, „există suspiciuni că prevederile proiectului promovează un scop ascuns de legalizare a unui mecanism camuflat de eludare a achiziţionării medicamentelor sub pretextul „exercitării activităţii didactice de către farmaciile universitare” exceptând procedura de achiziţie publică”.
De asemenea, se menționează că în prezent, achiziţionarea de medicamente pentru necesităţile sistemului de sănătate se desfăşoară în baza Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1128/10.10.2016 care reglementează mecanismul pentru utilizarea eficientă şi optimă a mijloacelor financiare disponibile în sistemul de sănătate, în scopul organizării achiziţiei publice de medicamente, alte produse de uz medical şi dispozitive medicale pentru asigurarea necesităţilor instituţiilor medico-sanitare republicane, municipale, raionale, departamentale, inclusiv medico-sociale subordonate Ministerului Sănătăţii, şi altor persoane juridice, promovând eficienţa, inofensivitatea, calitatea şi accesibilitatea.
Astfel, constată raportul CNA, interesele promovate, pe de o parte, sunt în favoarea persoanelor responsabilele din cadrul Farmaciei Universitare deoarece facilitează procedura de achiziţionare a medicamentelor, pe de altă parte, aceste interese sunt în detrimentul interesului public deoarece se instituie „o pârghie legală” de eludare a prevederilor din domeniul de achiziţionare a medicamentelor, ceea ce va periclita utilizarea eficientă a banilor din sistemul de sănătate; publicitatea şi transparenţa procedurii de achiziţie; concurenţa loială între agenţii economici, precum şi tratamentul egal, imparţial şi nediscriminatoriu între aceştia.
Un alt element de incertitudine desprins din raportul CNA vizează determinarea numărul farmaciilor universitare care vor cădea sub incidenţa prevederilor proiectului. Astfel, dacă în nota informativă este menționat că Farmacia Universitară Vasile Procopişin este o instituţie didactică, de tip deschis (comunitară) în care este integrată producerea și realizarea medicamentelor cu procesul de instruire a studenților și rezidenților.
Tipul acestei farmacii este prevăzut în art. 19 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, fiind unica de așa tip în Republica Moldova. În același timp, în proiect numărul farmaciilor universitare sunt utilizate la plural, respectiv „formularea neclară a beneficiarilor, determină posibilitatea de a le interpreta diferit în diferite situaţii, fără a ţine seama de cadrul normativ”.
Proiect promovat netransparent
Același raport al CNA mai atrage atenție asupra faptului că autorul proiectului nu a asigurat informarea publicului referitor la iniţierea elaborării prezentului proiect de decizie. În consecinţă, se constată „omiterea unei etape esenţiale ale procesului de asigurare a transparenţei procesului de elaborare a deciziilor, statuată la art.8 lit.a) din Legea nr.239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional”.
Astfel, având în vedere că „autorul nu a asigurat informarea publicului referitor la iniţierea elaborării, precum şi faptul că nu a respectat termenul de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor pe marginea proiectului, se constată nerespectarea rigorilor de transparenţă decizională”.
Totuși, este de menționat faptul că anumite constatări ale CNA par pe alocuri exagerate. Spre exemplu, raportul dat ajunge la concluzia despre „obligativitatea Farmaciei Universitare de a achiziţiona medicamentele necesare pentru exercitarea activităţii didactice şi de asistenţă farmaceutică din contul mijloacelor financiare ale instituţiei publice (Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”) în conformitate cu Regulamentul privind achiziţionarea de medicamente, alte produse de uz medical şi dispozitive medicale pentru necesităţile sistemului de sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1128/10.10.2016”, asta în timp ce în nota de argumentare a inițiativei este menționat clar că din punct de vedere al activității economice farmacia dată este de facto „o subdiviziune la autogestiune internă a Universității de Medicină și își acoperă toate cheltuielile din propria activitate”.
Totodată, din punct de vedere al logicii economice, Regulamentul privind achiziționarea de medicamente menționat mai sus vizează instituțiile medicale care sunt în mare parte doar consumatoare de resurse bugetare, cum ar fi spitalele, în timp ce farmacia universitară este în realitate în situația de a concura cu celelalte farmacii private de pe piață, iar impunerea acesteia de a efectua achiziții publice, reieșind din dificultățile menționate mai sus ce se desprind din nota de argumentare, o face vădit mai puțin competitivă.
Câte farmacii avem
De notat că potrivit datelor Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale la 1 ianuarie 2017 în Republica Moldova existau 2.085 de întreprinderi şi filiale farmaceutice, în scădere cu 89 unităţi faţă de nivelul de la 1 ianuarie 2016. Din acestea, 1164 sunt farmacii comunitare, în scădere cu 98 de unităţi, 99 farmacii spitaliceşti, cu şapte unităţi mai puţin ca în 2015.
Reducerea este explicată prin sistarea activităţii farmaciilor individuale, amplasate în localităţile rurale din motivul insolvenţei.
europasscenter 